duminică, 21 februarie 2010

Perceptii aparent haotice.

Nu vreau sa treaca. Inchid ochii, ma concentrez si incerc sa profit de fiecare clipa la maxim, ignorand relativitatea timpului.

Inspir obsesiv. Simt fiecare gura de aer cum trece prin fiecare celula a corpului meu. Simt cum, odata cu aerul intra si viata in mine. Apoi expir. In mod normal, ar trebui sa simt cum iese viata din mine, nu?! Adica, din punct de vedere logic tot ce intra trebuie sa si iasa. Cel putin asa am auzit eu candva. Insa de data asta e o diferenta. Odata cu aerul „intrat”, intra si o parte din tine. Acea parte ce nu poate fi descrisa in cuvinte, acea parte aproape imperceptibila si de neinteles pentru ceilalti se pare ca ramane acolo.

Da, sunt o egoista notorie. Si afirm asta cu zambetul pe buze. Dar doar datorita tie, pentru ca de data asta ma refer numai la tine. Si eu sunt singura care poate indentifica acel miros, acea urma fina, dar in acelasi timp atat de puternica. Este ca si cum un lucru atat de mic face o diferenta atat de mare. Iar odata cu aerul inspirat, daca esti si tu prin preajma, involuntar inspir fericire.

Da! Sunt un geniu absolut! Am descoperit un nou miros! Oare va ajunge vre-odata in randul marilor parfumuri?! Sincer, ma indoiesc pentru ca, fiind singura care il poate percepe, sub nicio forma cu l-as putea conserva. Este un miros ce se cere a fi liber, un miros al incredereii, al afectiunii, al atasamentului, al sinceritatii si al devotamentului. Este o chintesenta. Si, sub nicio forma nu as putea comprima toate aceste simtiri intr-o fiola. Tot ce pot afirma este ca, oricat de haotic ar suna ceea ce am scris mai sus, ori de cate ori se face simtit acest parfum apar, involuntar, toate trairile mentionate, si multe altele imposibil de definit.

Iar ca o ultima mentiune, in locul lamuririlor suplimentare, multumirile sunt reciproce, si mai mult decat atat, sentimentul de fericire este dominant si persista.

***Inchid ochii si visez...visez ca dorm si ca visez ca te sarut...iar apoi deschid ochii si constat cu stupoare ca tot ce a mai ramas din visul visului meu este doar parfumul...si expir scurt, pentru a inspira obsesiv din nou si a relua intregul proces, convinsa ca nu a fost totul rodul imaginatiei mele...***

S. pentru V.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu